Pages

Se afișează postările cu eticheta arta minimalista. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta arta minimalista. Afișați toate postările

sâmbătă, 20 februarie 2016

Sa-mi fie rusine ca abea azi mi-am adus aminte ca ieri a fost ziua marelui Brancusi. As putea spune multe despre el dar nu mi-ar ajunge cuvintele si mai mult de cat atat, nu as reusi sa ma ridic prin cuvinte la maretia operei sale . O dovada clara 100% ca si atunci cand esti artist roman se poate . Din pacate el a fost unul dintre cei ce au ales sa ia drumul strainatatii in cautarea aprecierii si a unui punct mai larg de apreciere din partea publicului .
Constantin Brancusi - dand viata unei pietre...
Opera lui Brancusi nu se poate incadra in nici un caz in stilurile rudimentare ale sculpturii moderne . Sculpturile sale minimaliste parca voiau sa spuna ceva privitorului chemandu-l in contact direct face to face [nici o aluzie:))] .

Ele comunicau cu omul prin prisma formei simple nu prin stilizari sau contururi . Forma aceea simpla ce te face sa simti , nu sa rationezi . Despre asta este arta : A face privitorul sa simta anumite sentimente prin impactul lucrarii tale.
Se spune despre Brancusi ca ar fi fost autist . Nu contest . A avea o asemena perspectiva despre viata scursa prin prisma unor forme fantasmagorice se poate datora si unei oarecare doze de ignoranta totala pentru societatea banala si mizerabila in care traia . Sa te inchizi in lumea ta uneori poate fii vital pentru a ramane cu mintea limpede . Lumea aceasta a distrus mii de genii si mentalitati . Nu mai conteaza daca Brancusi a fost sau nu autist ci conteaza ca prin aceasta "tacere" a a sa a reusit sa faca ceva urias.
A facut piatra sa cante .... :)


La multi ani !

Constantin Brancusi - dand viata unei pietre...