Pages

Se afișează postările cu eticheta teatru. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta teatru. Afișați toate postările

marți, 14 iunie 2016

Eu zic ca se face teatru si la Constanta . Ba mai mult , se face teatru antic la un nivel urias la Constanta. Nu sunt deloc un sustinator al teatrului antic grecesc. Sunt de parere ca nu prea mai sunt lucruri de exploatat in aceasta zona. Iata ca trupa teatrului de stat Constanta mi-a schimbat radical parerea prin spectacolul "Dionysos".
Duminica a avut loc prima reprezentatie a acestui spectacol senzational. A fost o reprezentatie de tip"experiment" la care au fost invitati prieteni apropiati ai actorilor printre care ma aflu si eu dar si spectatori fideli care isi aloca in fiecare weekend 2-3 ore pentru a se delecta cu capodopere teatrale puse in scena la teatrul de stat.
Cand spun senzational ma refer la faptul ca spectacolul a aratat exceptional din toate punctele de vedere exceptand anumite greseli tehnice din partea sunetistilor si a luministilor care au cam dat-o in bara la capitolul profesionalism la nivel tehnic.
Sa vorbim putin despre spectacolul in sine vazut din ansamblu.
Ni se prezinta povestea zbuciumata a unui "trimis" al zeului Dionysos care incearca sa-l aduca pe zeul suprem in vietile si in mintile oamenilor. Acesta a fost desconsiderat mult timp de catre oamenii care il considerau nebun si ridicol. Singurele fiinte care i-au ramas profund loiale si credincioase lui Dionysos au fost bacantele .
De la momentele trepidante si in acelasi timp stranii in care vocile actorilor te strapungeau pana in adancul maruntaielor facandu-te sa intepenesti in scaun si pana la efectele speciale senzationale am observat o cu totul alta abordare a teatrului antic .
O abordare moderna care te face mai mult sa simti decat sa rationezi povestea si firul actiunii.
Rolul lui Dionysos a fost interpretat magistral de Marius Bodochi care a reusit sa creeze un personaj monumental a carui voce iti ramane bine intiparita in minte. Un actor cu o tehnica vocala absolut exceptionala care te facea sa crezi si sa fii deacord cu tot ceea ce scotea pe gura. Bineinteles ca tot acest spectacol n-ar fi aratat asa fara sprijinul urias pe care rolul colectiv "Bacantele" l-a oferit spectacolului.
Bacantele au fost stranii, uriase, trepidante, infricosatoare, comice, dramatice, monumentale si de neconfundat. Fiecare actrita care a luat parte la constructia acestui rol colectiv si-a pus amprenta prin voce ,miscare ,expresivitate si interpretare. S-a pus foarte mult accentul pe cromatizarea cat mai diversificata a vocilor . Nici o voce nu semana cu cealalta si nici un ton rostit nu semana cu cel de dinainte.
Legat de toti ceilalti actori tin sa-i felicit pe toti, in special pe Andu Axente ,Ionut Alexandru si pe longevivul Alexandru Mereuta care la o varsta la care alti batrani sunt imobilizati la pat el joaca inca pe scena reusind sa transmita stari si sentimente pe care actori mai tineri decat el nu reusesc sa le transmita.Vocea lui inca mai strabate catre sufletele oamenilor . Niciodata nu-l uiti indiferent ca joaca rolul principal sau ca are 2 replici intr-un spectacol de 3 ore .
Se vede deci experienta acumulata in zeci de ani de teatru.
Regia extraordinara a acestui spectacol poarta semnatura regizorului italian Daniele Salvo care a intreprins un proiect urias cu acest teatru. Un regizor cu o viziune noua ,reimprospatata .
Una peste alta a fost un spectacol exceptional . O poveste uriasa creionata de un regizor maestru si de niste actori fermecatori.
Felicitari !

"Dionysos"- un spectacol exceptional pus in scena la Constanta - Teatrul de stat Constanta
Pentru cei pasionati de filmele vechi am scris articolul urmator - Top 10 filme vechi care inca s-ar putea bate pentru Oscar - Despre filme.
"Dionysos"- un spectacol exceptional pus in scena la Constanta - Teatrul de stat Constanta

"Dionysos"- un spectacol exceptional pus in scena la Constanta - Teatrul de stat Constanta

"Dionysos"- un spectacol exceptional pus in scena la Constanta - Teatrul de stat Constanta











Photo credits:Iulia Pana

duminică, 27 martie 2016

Omul
Fiinta rationala venind dotat cu sarm pe care il exercita mai mult sau mai putin , capacitate de analiza si gandi , parsivitate , falsitate , spirit critic etc..
Si totusi ce este omul fara alti oameni care sa-l invete despre viata ? Nimic.
Absolut nimic . Nu s-a nascut inca omul care sa fie perfect invatat . Exact acesta este rolul teatrului . Sa-i invete pe oameni cum sa se comporte unii cu altii . Sa-i invete sa iubeasca , sa urasca , sa faca rele sau bune ...mai pe scurt sa traiasca viata .
Astazi de ziua mondiala a teatrului nimeni nu este interesat de acest fenomen cu care toti ne-am alinat sau hranit sufletul macar odata in viata . Actorii isi sarbatoresc singuri ziua alaturi de marea lor iubire.
Publicul este ocupat cu cotidianul , cu gadgeturile , stirile si bineinteles cu nesfarsitii bani . Omul vrea sa evolueze , sa invete dar totusi asteapta ceasul dulce al mortii pentru a-si lua de pe umeri povara vietii . Vad din ce in  ce mai multi tineri mergand la teatru si umbland cu cartea in mana peste tot pe unde se duc . Sunt mandru si imi place aceasta atmosfera . Societatea asta trebuie sa invete odata ca viata lor atat de incarcata si palpitanta nu ar mai exista daca o picatura de emotie nu si-ar face loc prin oceanul lor de cinitate si de robotism . Aceasta picatura de poezie si de emotie este data de sfintii nostri actori care se descompun in 7000 de emotii pentru a starni ceva in noi .  Cred in viitorul teatrului mai mult decat in cel al cinematografiei . Cinematografia va muri intr-o buna zi pentru ca vin din urma oameni care nu mai cauta sa rationeze ci sa simta in corpul lor care vibreaza de emotie sentimentele vietii puse in scena prin prisma personajelor care sunt pusi in situatii pe cat de extraordinare pe atat de normale in viata de zi cu zi . Generatia aceasta trebuie sa inteleaga ca teatrul si cititul sunt doua activitati elementare pentru a evita nebunia de care putem suferi din cauza ca suntem contaminati in ultimul hal de aceasta societate.  Copii , nu este o rusine sa mergi la teatru pentru a te destinde sau pentru a invata ceva . Nu este o rusine sa citesti . Cartile dezvolta imaginatia asa cum televizorul nu poate s-o faca . Cartile te fac sa simti sensul profund al cuvintelor potrivite iar teatrul te face sa pui pret pe emotiile tale . Am ales sa vorbesc si despre citit si despre teatru pentru ca , dupa mine , sunt doua arte care se complac una pe cealalta . Scrisul si teatrul .
Actorul nu este doar ala care se mascareste ca sa rada prostul si isi ia banii pe show . Actorul este cel care trebuie sa fie total altcineva , sa fie tot timpul altceva decat el insusi si totusi sa nu-si piarda din credibilitate riscand sa devina fals . Aratatii respect ! Aplaudati-l fara sfiala caci datorita lui voi nu sunteti morti de depresie sau de paranoia acum .
Mesaj de ziua mondiala a teatrului

Mesaj de ziua mondiala a teatrului


marți, 2 iunie 2015

Vad ca la U.N.A.T.C este mare scandal si razboi intre profesori si elevi. Nu vreau sa intru acum in detalii caci stim cu totii despre ce este vorba . Parerea mea este ca un profesor de teatru in special care vrea sa scoata din elevii lui monstri ai scenei si nu simpli actori trebuie neaparat sa-i invete cu o disciplina de armata. Nu ma refer la batai, mustrari, umiliri s.a.. Ci ma refer la acel profesor care iti ia in calcul si cea mai mica greseala pe care o faci atragandu-ti atentia pe un ton cat mai ferm pentru a nu mai repeta niciodata greseala respectiva .Fara o critica dura dar constructiva nu se pot forma artisti adevarati. Acuma na, se spune ca nu te poti opune traditiei unateciste dar mi se pare ca aceasta traditie care blameaza elevii tineri talentati si independeti trebuie putin schimbata . Este adevarat ca sunt anumite animale care au intrat acolo spunand ca vor sa devina actori doar din simplul fapt ca sunt sociabili si le place sa fie in centrul atentiei . La U.N.A.T.C sunt profesori extraordinari dar probabil ca sunt strecurate pe la catedrele de teatru (caci acolo este marea problema) si anumite personaje cu mintea ramasa in epoca moarta. Un actor care nu este critic cu el nu poate ajunge niciodata la perfectiunea de care se va bucura si el dar mai ales publicul sau . Aflati mai multe aici :http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/scandal-la-unatc


Scandal la U.N.A.T.C

duminică, 8 martie 2015

Vazand prestatia dumneavoastra  de la ultimul spectacol "Lectia de violoncel" dar mai ales citindu-va cartea mi-am dat seama de cate ranguri trebuie sa depaseasca un actor ca sa ajunga la maretia suprema. Trebuie sa recunosc nu va pot compara cu Toma Caragiu ca si preferinte insa pot spune ca sunteti unul dintre actorii mei preferati si cred ca nu numai al meu. Eu in general prefer monstrii scenei care fac publicul sa trepideze. Daca este cazul sa vad un actor care nu este in aceasta postura trebuie sa aiba ceva ce aveti dumneavoastra pentru a ma cuceri si anume carisma si inteligenta scenica dar mai ales textuala. Remarc de asemenea ca nu mai este nevoie sa intrati in pielea unui personaj deoarece acest procedeu se face de la sine prin rostirea textului pur si simplu, asta da dovada experientei dumneavoastra si a inteligentei superioare de a intelege un text in adevarta sa esenta, cea din spatele cuvintelor. Ma bucur ca la onorabila varsta a dumneavoastra  nu v-ati pretat la susonism profitand de faptul ca aveti o cariera uriasa in spate si ca v-ati pastrat ca si acum 70 de ani statutul de actor care iubeste sa joace pur si simplu, care isi traieste rolul si nu doar il interpreteaza. Alti actori care au mastere si nu stiu cate facultati, premii, distinctii si nu mai stiu ce stelulte in fund nu sunt in stare sa recite un monolog sau pur si simplu un text cum o faceti dumneavoastra atat de pur si de adevarat. Daca stau bine sa ma gandesc chestia aceasta nu ai cum sa o inveti ci te nasti cu ea dar si in functie de pasiunea pe care o depui in ceea ce faci .
caricatura-actorul-radu-beligan

Este prima oara cand spun asa ceva unui om in varsta :Va sarut mainile cu tot respectul si sa ne incantati in continuare prin carisma dumneavoastra !"


Draga-domnule-Radu-Beligan

actorul-radu-beligan

vineri, 6 martie 2015

Pe 2 martie la tearul Metropolis din Bucuresti a avut loc premiera piesei "Doctori de femei" de Georges Faydeu, un vodevil superb cu rastunari de situatie si replici savuroase cu niste actori senzationali. Mihai Bendeac cunoscut pentru simtul sau comic extraordinar a avut de interpretat un personaj care i se potriveste manusa, un personaj complexat de un defect al vorbirii numit sasaiala . Bassinet impreuna cu bunul sau prieten si in acelasi timp doctorul sau personal Aubine au reusit sa intre intr-o incurcatura extraordinara si anumeinfidelitatea. Sotia lui Aubin banuieste ca sotul ei ar fi mintit-o ca se duce intr-o intalnire de afaceri pentru a se culca cu Bassinet, de aici in colo doar comedie.
Actorul Mihai Bendeac spune despre aceasta piesa si despre rolul sau: „Este vorba despre un spectacol clasic de teatru de bulevard, în care personajele sînt implicate în foarte multe încurcături şi răsturnări de situaţii. Personajul meu este un tip sîsîit şi un încurcă lume, care reuşeşte să întoarcă totul pe dos în jurul lui“. În această comedie, povestea se învîrte în jurul infidelului doctor Aubin, care tocmai a fost prins în flagrant de soţie şi de soacra lui. Doctorul încearcă în fel şi chip să descurce iţele şi să iasă basma curată. 
mihai-Bendeac-Doctorul-de-femei

mihai-Bendeac-Doctorul-de-femei "



Personajele sunt ca niste soricei pierduti alergand fara sa-si dea seama pe propria rotita invartindu-se de mai multe ori in jurul adevarului propriu zis .Mihai Bendeac aduce in aceasta  piesa un tip de umor brutal ,usor dus spre zona exaltarii construind un personaj frustrat si chiar intristat de ceea ce i se intampla dar care lupta din rasputeri pentru idealurile si scopurile sale . Umorul brut al lui Mihai Bendeac inbinat cu umorul aproape bufonic si in acelasi timp cizelat si rafinat al lui Anca Sigartau dau viata unui duos al scenei fabulos . De cealalta parte se afla si personajul secundar interpretat de Gabi Costin (bunul prieten si coleg de televiziune al lui Bendeac),a dat viata in doar 20 -30 de minute de interpretare unui personaj fabulos  Madame Pomponete' ,sotia croitorului care urma sa-i croiasca rochia amantei lui Aubine .Un travesti fabulos bineinteles dus in zona bufoneriei insa pastrand originea umorului clasic prin replicile elegante si in acelasi timp savuroase  ale personajului .Firul narativ se pierde la un moment dat in franturi de situatie ,in mici incidente comice reprezentand aparitii neasteptate si rasturnari de situatie amuzante care ii pun pe protagonistii intamplarii in postura unor mincinosi care urasc minciuna . Bassinet este un personaj in continua evolutie care intr-un final reuseste sa-si gaseasca sotia pierduta de mult insa nu reuseste sa scape de sasaiala ,dar totusi reuseste sa scape de gandul ca nu este multumit de propria persoana si se accepta asa cum este si bun si rau adica OM.Aceasta piesa este o dovada clara ca teatrul romanesc inca mai are valori ale scenei si ale moralitatii in postura tinerilor profesionisti care spre deosebire de cei mai in varsta obositi deja de glorie si de aplauze asteapta sa joace intr-un spectacol ca si cum ar astepta sa fie eliberati dintr-o cusca unde au fost tinuti captivi si chinuiti . Pentru ei scena inseamna libertatea de a gandi ,de a face ,de a fi .
Bendeac "Doctorul de femei "




joi, 5 martie 2015

Imediat dupa simularea la matematica am ajuns acasa, am facut un dus ca sa ma eliberez de tensiune iar la ora 7 seara am plecat spre casa de cultura pentru a viziona recitalul extraordinar "Caramitru Malaele cate-n luna si in stele" , un spectacol de improvizatie si comedie senzational pe niste acorduri de vis ale violonistului Adrian Naidin. Spectacolul in principal se bazeaza pe creionarea a mai multor povesti si amintiri spuse de doua personaje aproape obisnuite folosindu-se de tachinare ,un fel de "domnul x"  si "domnul y" ,marea dilema  care ii leaga este viata. Spectacolul este ca o reprezentatie in balanta in care sunt invocate cele doua masti ale teatrului si comedia si drama ,aici intervine marele comic Horatiu Malaele cu divertismentul sau pur clasic inconfundabil care la fiecare vorba in vant rostita face sala sa rada in  hohote de cealalta parte se afla Ion Caramitru care tihneste atomosfera trimitandu-ne brusc din zona comediei intr-o zona mai sensibila ,mai poetica .Principala caracteristica a spectacolului:"tachinarea" sau "conflictul" ,comicul si dramaticul ,s-a scris prin diferite cronici teatrale despre aceasta piesa ca ar fi un spectacol "scos din buzunar" .
Caramitru Malaele un spectacol de de cinci steleCaramitru Malaele un spectacol de de cinci stele
Ei bine ,chiar daca mare parte din replici sunt improvizate cu ajutorul publicului dar si a puterii de creatie, nu mai vorbesc de inteligenta scenica de care se pot servi cei doi actori, dincolo de aceste aspecte  cei doi protagonisti isi calculeaza extrem de bine momentele de individualizare nelasand la o parte munca in echipa care da roade mai mar . In primul rand ,acestia nu se intrerup unul pe celalat ci se completeaza. In al doilea rand ,nu este vorba doar despre drama si umor ci si despre un fel de raport actor -spectator in care se creaza o conexiune speciala prin intermediul monoloagelor sau a "vorbelor in vant " cum prefera sa le spuna Malaele .
In concluzie ,acest spectacol nu este nici un spectacol ,nici o reprezentatie teatrala ,nici un recital si nici macar un eveniment ,este mai mult o mica intalnire suetica chiar prieteneasca intre actori si publicul lor .


Pe scurt un dialog teatral extrem de elegant .

miercuri, 4 martie 2015

4 martie O ZI NEAGRA PENTRU LUMEA TEATRULUI SI A CINEMATOGRAFIEI ROMANESTI ! Exact in jurul acestei ore Toma Caragiu isi prevestea destinul tragic prin care urma sa treaca .S-a vorbit mult ,s-au speculat extrem de multe lucruri in legatura cu Toma ca doar stiti zicala - Dupa razboi multi curajosi se arata, aparand in cadrul emisiunilor persoane care au "sustinut" cu ardoare ca ei ar fi fost cei care l-au scos pe Toma Caragiu de sub daramaturi dar mai ales "divulgand" diferite detalii mai picante din viata personala a artistului . Cateva exemple : Era un afemeiat , un ateu, un turbat, un betiv, era violent ,era egoist, plin de el,rau , mincinos etc...(toate aceste declaratii fiind facute in mare parte de catre fosta sotie din a doua casatorie dar si de cativa prieteni ai lui fie de scena fie de strada) . In plina ascensiune teatrul romanesc nu cunostea esecul la perioada respectiva .Toma Caragiu capatase o faima uriasa mai ales dupa difuzarea filmelor ca "B.D. in actiune" sau "Actorul si salbaticii" ,filmul de diferenta din cariera actorului. Toma Caragiu traia prin teatru iar teatrul traia prin Toma Caragiu. Toma Caragiu nu era un simplu actor care facea publicul sa rada servindu-se de simtul sau umoristic extraordinar,acesta reprezenta mai mult decat atat o forta creatoare atotputernica sub postura unui monstru al scenei . Intre o mica iesire cu prietenii ,o aparitie la radio sau la televiziune ori in prevederea unei premiere teatrale Toma Caragiu nu cunostea repausul.O permanenta putere de munca si inteligenta scenica nemaintalnita la nici un alt actor .Amza Pellea a construit un personaj comic senzational,Jean Constantin a revolutionat comedia ,Dem Radulescu a exploatat cat a putut teoria capacitatii unui actor de a -si inova timbrul vocal dar si mimica de la spectacol la spectacol insa Toma Caragiu a reusit sa dea viata personajelor difersificate : Hamlet,Jupan Dumitrache ,un personaj de vis din "Opera de 3 parale"si multe alte personaje din fiecare curent teatral care putea exista . Bineinteles ca Toma Caragiu la baza era actor de comedie insa la insistentele bunului sau prieten Liviu Ciulei a aceptat provocarea suprema ,sa joace impotriva reputatiei sale de actor de comedie . Era la fel de impunator in :comedii,drame,tragedii,vodevil,revista ,un maestru al scenei care a facut ceva inedit ce putini actori au reusit si anume sa scoata la iveala in acelasi timp ,pe aceeasi scena cele doua masti ale teatrului si rasul si plansul.


Fantasticul TomaOmul care traia prin teatru si teatrul prin el

Acum sunt extrem de fericit ca pot tine in mana textele scrise de umoristul lui de suflet Dan Mihaescu prin intermediul prietenilor mei actori de la teatru ,cu aceasta comoara ma incarc in fiecare seara dar si inainte de orice spectacol sau reprezentatie teatrala.Datorita lui Toma Caragiu m-am apucat de actorie insa prin intermediul povestirilor lui Dan Mihaescu . 
Acest actor care cucerea publicul prin frustetea jocului sau ,acesta nu numai ca dadea dovada de o inteligenta scenica nemarginita dar si reprezenta un inzvor nesecat de teatru . Pentru Toma Caragiu nu ar fi putut sa cada decat o singura cortina si anume cortina vietii .


vineri, 27 februarie 2015

Este adevarat ca n-am mai postat nimic de cateva luni si acest lucru are un motiv si anume lipsa de liniste si pace interioara. Timp de 3-4 luni am fost bombardat de subiecte mizerabile fie difuzate in exclusivitate pe televizor fie discutate in fata faptului divers cu un public impartial la prima vedere.
In fine ...
Vroiam neaparat sa va povestesc despre experientele mele teatrale si am sa incep prin a va povesti despre piesa pe care  noi (trupa de teatru) o pregatim pentru anul acesta ca si spectacol de tip "examen" insa si cu intentia de a participa la diferite festivaluri de teatru din tara.
Piesa se numeste "Santaj" (de Ludmila Razumovskaia) si este o piesa ruseasca scrisa in urma cu peste 50 de ani  in perioada de glorie a regimului Comunist . Spectacolul se bazeaza pe povestea a 5 personaje in postura unor luptatori ce-si apara fiecare propriul interes ,o profesoara de moda veche ramasa in urma cu gandirea si comportamentul si cei 4 elevi ai sai toti umanisti ( unii afirmatii altii incercand sa se afirme) ce doresc sa schimbe mentalitatea omului eliminand ideea ca viata trebuie traita dupa niste reguli stricte cu baze exacte matematice .
Piesa reprezinta un strigat usor tacut la adresa dictaturii scotand in evidenta ideologiile epocii respective dar si regulile de "razboi" pe care fiecare elev trebuia sa le stie de pe bancile scolii .Subiectul principal de care toata actiunea se leaga : LIBERTATEA DE GANDIRE.
Personajul meu este un umanist convins care se lupta pentru a urma o facultate de filosofie ori ceva ce se leaga de umanism lasand la o parte sugestiile profesoarei sale care il indeamna sa urmeze ceva legat fie de : Inginerie ori facultatea de  drept.

De ce iubesc atat de mult aceasta piesa?

Deoarece ma regasesc in fiecare personaj si in special in situatia de care se leaga intreaga actiune ,dar si pentru ca piesa ,desii este scrisa acum jumatate de secol se integreaza perfect in contemporaneitate intrigile si situatiile legandu-se perfect intre ele.
Acest spectacol va fi ca un semnal de alarma ,ca un strigat la adresa demagogiei si a manipularii la adresa tinerilor.
Exact ceea ce cred eu despre integrarea tinerilor in societate : Nu asculta de cei batrani ! Este adevarat iti vand cateva ponturi utile dar te pot manipula si corupe foarte usor .Crezi in tine ,nu te sfii de ideiile tale care la prima vedere par naive ,dezvolta-le in ceva maret folosindu-te de imaginatie si creativitate !
Momentan suntem in faza de creionare a spectacolului in care invatam scenariul si studiem personajele pe care le avem de interpretat insa sunt 100% sigur ca acest spectacol care are si nuante de comedie subtile dar consistente,va produce un impact urias in randul publicului .

"Santajul vietii de student"

marți, 2 decembrie 2014

In acest week-end am decis sa ma reintorc la teatru dupa foarte mult timp si am vizionat doua spectacole de mare calitate cu actori foarte buni si am fost impresionat sa vad ca din gloria teatrului Fantasio nu au ramas doar "amintirile" cum spun cei din presa.Odata cu moartea celebrului si regretatului actor Jean Constantin teatrul Fantasio a inceput sa scada din punct de vedere financiar de la an la an .Actorii intra in greva ,multe demisii,multe scandaluri insa pasiunea pentru teatru inca a ramas. In momentul in care am intrat in sala eram pregatit pentru orice si mi-am spus ori va fi un spectacol cu sala plina ori vor fi doar maxim 30 de persoane si se pare ca a fost sa fie prima varianta. Multe teatre celebre din Romania s-au prabusit odata cu Regimul Comunist  deoarece n-au mai primit sprijin din partea statului si nici din partea publicului . In 2004 teatrul Fantasio intrase intr-o situatie groaznica fiind abandonat de catre sustinatori si totusi exista un factor care ii facea pe actori sa vina in fiecare zi si sa joace cu aceeasi daruire si pasiunea pentru acel factor extrem de important din viata oricarui artist si anume PUBLICUL. Teatrul Fantasio ca si calitate din punct de vedere teatral a fost mereu in linia intai alaturi de Teatrul de comedie si Teatrul Metropolis reusind sa impresioneze in randul criticilor de specialitate  dar si in randul publicului .Printre piesele care fac furori in randul publicului se numara si piesele scrise de George Faydeau dar si spectacole inserate si turnate din volumul teatral "La lilieci"" de Marin Sorescu ,alte piese de comedie :-Decult in parc
                                                                           -3 surori
                                                                            -Gaitele
                                                                            -Scaiul
                                                                            -Sa ne razbunam iubito !
                                                                             -Nunta lui Figaro
                                                                            -Napasta (De I.L. Caragiale)
 Si multe alte piese ...
Teatrul Fantasio renaste din nou in randul publicului Constantean

teatrul Fantazio Constanta

Teatrul Fantasio Constanta










cunoscut pentru scrierile sale transpuse in piese de teatru . Conceptul spectacolelor  de la Teatrul Fantasio  oscileaza intre comedia clasica  si cea romantica cu spectacole care se concentreaza pe evidentierea calitatilor actoricesti deja bine cunoscute ale actorilor care la fiecare spectacol se straduiesc sa transmita fiecare parte de moralitate din personajul pe care il au de interpretat . De-alungul anilor am vizionat multe spectacole organizate la alte teatre si de fiecare data am dat peste actori care nu-si tratau personajul ca pe o a doua fata a constiintei lor ci pur si sinplu ca pe o indatorire  ,erau rigizi si se vedea clar pe chipurile lor ca asteapta sa se termine piesa cat mai repede astfel incat sa revina la propria persoana. In teatru trebuie sa-ti iubesti personajul si pe tot parcursul piesei nu trebuie sa te familiarizezi cu personajul ci sa devii personajul respectiv ,sa-i intri in gratii prin gestica ,comportament ,mod de vorbire dar mai ales fara a uita ca emotia este doar a ta si este unica . Pentru a ajunge in stadiul in care sa-ti iubesti personajul trebuie sa dai peste acel moment in care iti este greu sa te desparti de acea particica din tine care este reprezentata de personajul tau mult iubit . De aproximativ 4 saptamani merg la cursurile de teatru organizate de celebrele actrite ale teatrului Maria Lupu si Laura Iordan care se bazeaza pe instruirea tinerilor talentati posibili viitori actori in ale teatrului. Sunt multumit de ceea ce facem in prezent  si pot spune ca prin aceasta experienta am reusit sa-mi descopar o latura de care eram constient dar nu la fel de sigur .

Si pe aceasta cale ii invit pe cei din Constanta sa vizioneze spectacolul nostru de Craciun care va avea loc pe 20 decembrie (prima reprezentatie) si 21 decembrie (a doua reprezentatie) . Cei care vor sa ma cunoasca ar putea venii . :)) Biletele se pot gasi la caseria teatrului Fantasio .

duminică, 31 august 2014

De fiecare data cand ma duc la teatru simt ca rensac si plec acolo cu gandul ca trebuie sa ma intorc impresionat acasa. Imi place sa urmaresc piese de comedie cu un numar de personaje redus si cu un fir narativ relevat in opera scriitorilor dramaturgi. Sunt un admirator al pieselor interpretate de actorii tineri deoarce ei reusesc sa exprime atata pasiune, emotie si daruire incat te vrajesc si patrunzi si tu in poveste. Un actor bun trebuie sa fie sincer pe scena si sa se foloseasca de emotiile inainte de a urca pe scena  ,sa le puna in piesa deoarece ele coreleaza bine in chimia dintre personaj,poveste si spectatori .

Recent am vazut o piesa numita "Bani din cer" scrisa de catre Ray Cooney un scriitor englez foarte ,foarte bun un scriitor de piese bulevardire.  Am fost impresionat de primul spectacol difuzat pe Teatru Tv unde George Mihaita era personajul principal insa anul acesta Mihai Bendeac a preluat rolul jucat de George Mihaita de-alungul anilor.Ambii il interpretau pe Henry Parkins foarte bine dar parca din sertare diferite ,George Mihaita interpreta un Henry mai englez ,mai rafinat si foarte parsiv in vorbe si in comportament usor blegut ,pe cand Mihai Bendeac 
interpreta un personaj putin isteric in situatii limita care era mereu pe fuga atat cu gandul cat si cu viata, coleric si in acelasi timp nu la fel de sarcastic ca un personaj dintr-o piesa Britanica .





O comedie exceptionala, un torent britanic indulcit de umorul stradal (post-modern) al lui Mihai Bendeac si de lejeritatea de a interpreta a lui George Mihaita. Piesa "Bani din cer " deschide noi orizonturi prin prezenta unui umor cat se poate de sarcastic interpretat foarte bine de toti actorii. Povestea se desfasoara in felul urmator, Henry care era un sinplu contabil se intoarce de la munca iar in metrou face schimb de serviete din greseala cu un evazionist care avea servieta identica cu a acestuia .Odata ajuns acasa Henry ii propune sotiei sale sa plece intr-o escapada in Argentina la Buenos Aires ,tot odata descopera ca politia este pe urmele lui iar prietenii lui de familie Bety si Vick sunt in drum spre  casa pentru a lua cina de ziua acestuia .De aici in colo este o intreaga nebunie care nu poate fi descrisa prin cuvinte ...