Pages

Se afișează postările cu eticheta artisti romani. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta artisti romani. Afișați toate postările

marți, 14 iunie 2016

Eu zic ca se face teatru si la Constanta . Ba mai mult , se face teatru antic la un nivel urias la Constanta. Nu sunt deloc un sustinator al teatrului antic grecesc. Sunt de parere ca nu prea mai sunt lucruri de exploatat in aceasta zona. Iata ca trupa teatrului de stat Constanta mi-a schimbat radical parerea prin spectacolul "Dionysos".
Duminica a avut loc prima reprezentatie a acestui spectacol senzational. A fost o reprezentatie de tip"experiment" la care au fost invitati prieteni apropiati ai actorilor printre care ma aflu si eu dar si spectatori fideli care isi aloca in fiecare weekend 2-3 ore pentru a se delecta cu capodopere teatrale puse in scena la teatrul de stat.
Cand spun senzational ma refer la faptul ca spectacolul a aratat exceptional din toate punctele de vedere exceptand anumite greseli tehnice din partea sunetistilor si a luministilor care au cam dat-o in bara la capitolul profesionalism la nivel tehnic.
Sa vorbim putin despre spectacolul in sine vazut din ansamblu.
Ni se prezinta povestea zbuciumata a unui "trimis" al zeului Dionysos care incearca sa-l aduca pe zeul suprem in vietile si in mintile oamenilor. Acesta a fost desconsiderat mult timp de catre oamenii care il considerau nebun si ridicol. Singurele fiinte care i-au ramas profund loiale si credincioase lui Dionysos au fost bacantele .
De la momentele trepidante si in acelasi timp stranii in care vocile actorilor te strapungeau pana in adancul maruntaielor facandu-te sa intepenesti in scaun si pana la efectele speciale senzationale am observat o cu totul alta abordare a teatrului antic .
O abordare moderna care te face mai mult sa simti decat sa rationezi povestea si firul actiunii.
Rolul lui Dionysos a fost interpretat magistral de Marius Bodochi care a reusit sa creeze un personaj monumental a carui voce iti ramane bine intiparita in minte. Un actor cu o tehnica vocala absolut exceptionala care te facea sa crezi si sa fii deacord cu tot ceea ce scotea pe gura. Bineinteles ca tot acest spectacol n-ar fi aratat asa fara sprijinul urias pe care rolul colectiv "Bacantele" l-a oferit spectacolului.
Bacantele au fost stranii, uriase, trepidante, infricosatoare, comice, dramatice, monumentale si de neconfundat. Fiecare actrita care a luat parte la constructia acestui rol colectiv si-a pus amprenta prin voce ,miscare ,expresivitate si interpretare. S-a pus foarte mult accentul pe cromatizarea cat mai diversificata a vocilor . Nici o voce nu semana cu cealalta si nici un ton rostit nu semana cu cel de dinainte.
Legat de toti ceilalti actori tin sa-i felicit pe toti, in special pe Andu Axente ,Ionut Alexandru si pe longevivul Alexandru Mereuta care la o varsta la care alti batrani sunt imobilizati la pat el joaca inca pe scena reusind sa transmita stari si sentimente pe care actori mai tineri decat el nu reusesc sa le transmita.Vocea lui inca mai strabate catre sufletele oamenilor . Niciodata nu-l uiti indiferent ca joaca rolul principal sau ca are 2 replici intr-un spectacol de 3 ore .
Se vede deci experienta acumulata in zeci de ani de teatru.
Regia extraordinara a acestui spectacol poarta semnatura regizorului italian Daniele Salvo care a intreprins un proiect urias cu acest teatru. Un regizor cu o viziune noua ,reimprospatata .
Una peste alta a fost un spectacol exceptional . O poveste uriasa creionata de un regizor maestru si de niste actori fermecatori.
Felicitari !

"Dionysos"- un spectacol exceptional pus in scena la Constanta - Teatrul de stat Constanta
Pentru cei pasionati de filmele vechi am scris articolul urmator - Top 10 filme vechi care inca s-ar putea bate pentru Oscar - Despre filme.
"Dionysos"- un spectacol exceptional pus in scena la Constanta - Teatrul de stat Constanta

"Dionysos"- un spectacol exceptional pus in scena la Constanta - Teatrul de stat Constanta

"Dionysos"- un spectacol exceptional pus in scena la Constanta - Teatrul de stat Constanta











Photo credits:Iulia Pana

joi, 2 iunie 2016

Unul dintre cel mai importanti pictori romani contemporani ce a adus in scena prin arta sa conditia umana a omului in societatea comunista in care libertatile personale erau extrem de restranse . Corneliu Baba asadar devine probabil cel mai important pictor al ultimelor 2 decenii data fiind valoarea incomensuabila a operei sale.
Picta dintr-un viciu si uneori ca sa se simta mai putin singur...
Acesta a adunat in jurnalele sale mii si sute de mii de ganduri despre regimul de atunci .
Pareri ,opinii,bucurii,tristeti,mandrii,suparari,frustrari si vise.
"Doresc ca pana la final sa raman Eu ,mare sau mic indiferent cum. Poate e cel mai greu lucru..."-Corneliu Baba (jurnal 1987).
Avand puternice influente de la Goya si Picasso acesta a reusit sa-si formeze propriul sau stil bine definit care transmite emotia si frica resimtita de cel ce a avut norocul de a se naste intr-o lume in permanenta cu 100 de ani in urma din punct de vedere al mentalitatii.
Serii de lucrari uluitoare cu un mesaj social puternic ca "Regele nebun" sau "Spaime" au reusit sa rascoleasca chiar si publicul de atunci prin mesajul lor dur si infricosator care ne arata cealalta fata nevazuta a vietii omului de rand in regimul comunist.
Corneliu Baba ne-a adus in Comunismul din spatele cantecelor patriotice pozitive ,a paradelor extravagante si a fotografiilor superbe cu Ceausescu si pionierii . Acesta ne-a prezentat viata in regimul comunist ca fiind o adevarata puscarie colectiva in care fiecare are cusca lui din care nu mai vrea sa iasa fiind deja adus in stadiul de nebunie.

Corneliu Baba definea ideea seriei"Regele nebun " in felul urmator :"M-am gandit pur si simplu vag si direct la aceasta problema a libertatii de exprimare . Cei care depasesc linia sunt considerati nebuni de catre majoritate . Totodata ei se cred regi . Imaginea in ansamblu nu prezinta mare lucru decat un personaj intr-o incapere imbracat cu mantie de culoare rosie sau portocalie si cu o coroana pe cap . Insa daca stam sa privim in esenta acea coroana este de hartie ,mantia ii sta larga pentru ca acel personaj este slabit si distrus iar figura sa hipnotica cu privirea pierduta in gol este insotita de o coarana de carton . Este practic ca un caine care se invarteste in jurul cozii..."

Iata cateva fotografii absolut exceptionale cu Corneliu Baba si sotia sa cu cateva saptamani inainte ca acesta sa se stinga din viata in acelasi an 1997.



















sâmbătă, 21 mai 2016

Unul dintre cei mai importanti poeti romani (n.21 mai 1880 Bucuresti -d.14 iulie 1967)
cu o scriere extrem de diversificata in abordarea subiectelor si-ar fi sarbatorit astazi (21 mai) ziua de nastere .
Acesta a reusid sa surprinda in opera sa toate enigmele vietii ,toate simtamintele si etapele prin care un om trece de-alungul vietii . De la simple ganduri copilaresti asternute pe hartie si pana la adevarate evocari dramatice a lumii din subteranul burgheziei . In "Flori de mucigai" Arghezi evoca lumea mahalalelor descriind caractere care mai de care mai diferite . Oameni simplii si tacuti cand vine vorba de dorintele sufletesti pe care le aveau . Oameni dezumanizati cazuti in patima alcoolului ,a prostitutiei,a jocurilor de noroc,a furtului , napaditi de saracie si de gustul amar al vietii pe care sunt obligati s-o care dupa ei ca pe o povara grea...
21 mai-S-a nascut Tudor Arghezi

Arghezi a fost un mare admirator al simbolismului si a altor curente apartinatoare.Dupa nasterea primului Copil ,Arghezi a intreprins o serie de calatorii in strainatate (1905). Cel mai vizitat oras a fost Parisul unde Arghezi a stat putin timp ingrijorat de situatia sotiei sale  Constantei Zosa care era nevoita sa-si ascunda sarcina.
Arghezi a fost un om foarte nestatornic nefiind niciodata multumit de locul in care se afla si-a desfasurat activitatea pe scurte perioade de timp in Viena ,Paris ,Geneva,Fribourg si multe alte orase europene.

Arghezi,ca si Mihail Sadoveanu s-a bucurat de multe avantaje din partea regimului comunist scriind poezii sociale pe placul conducerii . Totodata se bucura de sprijinul autoritatilor oridecateori se simtea amenintat sau avea vreo problema de rezolvat.
Nu multa lume stie ca Arghezi a suferit de o boala misterioasa care se pare ca ia adus si moartea in 1967. Exista fel si fel de speculatii pe acest subiect . Sunt voci care spun ca ar fi suferit de cancer dar pana la urma chiar familia sa afirma ca " Misterul bolii lui Tudor Arghezi va ramane un mister..."

Puteti citi si despre - http://facetoface4you.blogspot.ro/2016/05/20-mai-primii-prizonieri-sunt-adusi-la.html

21 mai-S-a nascut Tudor Arghezi

Tudor Arghezi la aniversarea sa de 85 de ani






vineri, 26 februarie 2016

N-am mai fost de ceva vreme la o expozitie de arta plastica si mereu am ramas cu ideea ca lucrarile unui artist nu sunt facute ca sa fie expuse una langa alta.  Expozitia din aceasta seara de la galeria Caminul Artei din Bucuresti a artistului Murivale Muresan Vasile m-a dezamagit total. Realizata intr-un spatiu sumbru ,urat, vechi si total nepotrivit pentru o expozitie de pictura. Il cunosc personal pe acest artist si trebuie sa spun ca mereu am fost obisnuit cu niste expozitii spectaculoase din partea lui. Cand te intorceai de acolo parca veneai de la un show sau de la o seara de cenaclu. Are un stil total special de a amplasa lucrarile in sala , de a crea o poveste a lucrarilor sale in raport cu spatiul de expunere.  De data aceasta insa a fost expozitie oribila, sufocanta ....parca erau niste lucrari expuse intr-un obor. Asezate extrem de prost una langa alta exact ca la magazinele de rame si tablouri sau imprastiate alandala prin sala lucrarile isi pierdeau mult din valoare. Nu am fost prezent la vernisaj dar am vazut foarte multe fotografii ale vernisajului postate chiar de Murivale pe pagina sa de socializare. Nu contest calitatea acestui artist insa multe dintre lucrari erau superficiale si total inutile. Unele dintre ele nu erau nici macar in stadiul de ebosa, erau simple schite in culoare care dupa mine n-aveau nici un fel de valoare artistica. Ideea in sine a fost extrem de buna. Un omagiu adus neamului sau si locului in care s-a nascut insa totul arata chicios si deranjant. Nu stiu ce s-a intamplat cu acest imens artist. Inainte era extrem de sensibil si daruitor pe panza insa acum parca picteaza in sictir ,parca nu mai are aceeasi pofta de a picta si de a aduce bucurie prin tablourile sale. Il inteleg insa . Este la o varsta la care viata incepe sa ia tonuri de gri...
Felicitari insa lui Eugen Raportoru pentru expozitia sa de la Palatul Parlamentului .
Un spectacol !











Mai jos : Expozitie Eugen Raportoru -Palatul Parlamentului

Expozitie Eugen Raportoru




sâmbătă, 20 februarie 2016

Sa-mi fie rusine ca abea azi mi-am adus aminte ca ieri a fost ziua marelui Brancusi. As putea spune multe despre el dar nu mi-ar ajunge cuvintele si mai mult de cat atat, nu as reusi sa ma ridic prin cuvinte la maretia operei sale . O dovada clara 100% ca si atunci cand esti artist roman se poate . Din pacate el a fost unul dintre cei ce au ales sa ia drumul strainatatii in cautarea aprecierii si a unui punct mai larg de apreciere din partea publicului .
Constantin Brancusi - dand viata unei pietre...
Opera lui Brancusi nu se poate incadra in nici un caz in stilurile rudimentare ale sculpturii moderne . Sculpturile sale minimaliste parca voiau sa spuna ceva privitorului chemandu-l in contact direct face to face [nici o aluzie:))] .

Ele comunicau cu omul prin prisma formei simple nu prin stilizari sau contururi . Forma aceea simpla ce te face sa simti , nu sa rationezi . Despre asta este arta : A face privitorul sa simta anumite sentimente prin impactul lucrarii tale.
Se spune despre Brancusi ca ar fi fost autist . Nu contest . A avea o asemena perspectiva despre viata scursa prin prisma unor forme fantasmagorice se poate datora si unei oarecare doze de ignoranta totala pentru societatea banala si mizerabila in care traia . Sa te inchizi in lumea ta uneori poate fii vital pentru a ramane cu mintea limpede . Lumea aceasta a distrus mii de genii si mentalitati . Nu mai conteaza daca Brancusi a fost sau nu autist ci conteaza ca prin aceasta "tacere" a a sa a reusit sa faca ceva urias.
A facut piatra sa cante .... :)


La multi ani !

Constantin Brancusi - dand viata unei pietre...