Actorul Mihai Bendeac spune despre aceasta piesa si despre rolul sau: „Este vorba despre un spectacol clasic de teatru de bulevard, în care personajele sînt implicate în foarte multe încurcături şi răsturnări de situaţii. Personajul meu este un tip sîsîit şi un încurcă lume, care reuşeşte să întoarcă totul pe dos în jurul lui“. În această comedie, povestea se învîrte în jurul infidelului doctor Aubin, care tocmai a fost prins în flagrant de soţie şi de soacra lui. Doctorul încearcă în fel şi chip să descurce iţele şi să iasă basma curată.
Personajele sunt ca niste soricei pierduti alergand fara sa-si dea seama pe propria rotita invartindu-se de mai multe ori in jurul adevarului propriu zis .Mihai Bendeac aduce in aceasta piesa un tip de umor brutal ,usor dus spre zona exaltarii construind un personaj frustrat si chiar intristat de ceea ce i se intampla dar care lupta din rasputeri pentru idealurile si scopurile sale . Umorul brut al lui Mihai Bendeac inbinat cu umorul aproape bufonic si in acelasi timp cizelat si rafinat al lui Anca Sigartau dau viata unui duos al scenei fabulos . De cealalta parte se afla si personajul secundar interpretat de Gabi Costin (bunul prieten si coleg de televiziune al lui Bendeac),a dat viata in doar 20 -30 de minute de interpretare unui personaj fabulos Madame Pomponete' ,sotia croitorului care urma sa-i croiasca rochia amantei lui Aubine .Un travesti fabulos bineinteles dus in zona bufoneriei insa pastrand originea umorului clasic prin replicile elegante si in acelasi timp savuroase ale personajului .Firul narativ se pierde la un moment dat in franturi de situatie ,in mici incidente comice reprezentand aparitii neasteptate si rasturnari de situatie amuzante care ii pun pe protagonistii intamplarii in postura unor mincinosi care urasc minciuna . Bassinet este un personaj in continua evolutie care intr-un final reuseste sa-si gaseasca sotia pierduta de mult insa nu reuseste sa scape de sasaiala ,dar totusi reuseste sa scape de gandul ca nu este multumit de propria persoana si se accepta asa cum este si bun si rau adica OM.Aceasta piesa este o dovada clara ca teatrul romanesc inca mai are valori ale scenei si ale moralitatii in postura tinerilor profesionisti care spre deosebire de cei mai in varsta obositi deja de glorie si de aplauze asteapta sa joace intr-un spectacol ca si cum ar astepta sa fie eliberati dintr-o cusca unde au fost tinuti captivi si chinuiti . Pentru ei scena inseamna libertatea de a gandi ,de a face ,de a fi .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu