Sa-mi fie rusine ca abea azi mi-am adus aminte ca ieri a fost ziua marelui Brancusi. As putea spune multe despre el dar nu mi-ar ajunge cuvintele si mai mult de cat atat, nu as reusi sa ma ridic prin cuvinte la maretia operei sale . O dovada clara 100% ca si atunci cand esti artist roman se poate . Din pacate el a fost unul dintre cei ce au ales sa ia drumul strainatatii in cautarea aprecierii si a unui punct mai larg de apreciere din partea publicului .
Opera lui Brancusi nu se poate incadra in nici un caz in stilurile rudimentare ale sculpturii moderne . Sculpturile sale minimaliste parca voiau sa spuna ceva privitorului chemandu-l in contact direct face to face [nici o aluzie:))] .
Ele comunicau cu omul prin prisma formei simple nu prin stilizari sau contururi . Forma aceea simpla ce te face sa simti , nu sa rationezi . Despre asta este arta : A face privitorul sa simta anumite sentimente prin impactul lucrarii tale.
Se spune despre Brancusi ca ar fi fost autist . Nu contest . A avea o asemena perspectiva despre viata scursa prin prisma unor forme fantasmagorice se poate datora si unei oarecare doze de ignoranta totala pentru societatea banala si mizerabila in care traia . Sa te inchizi in lumea ta uneori poate fii vital pentru a ramane cu mintea limpede . Lumea aceasta a distrus mii de genii si mentalitati . Nu mai conteaza daca Brancusi a fost sau nu autist ci conteaza ca prin aceasta "tacere" a a sa a reusit sa faca ceva urias.
A facut piatra sa cante .... :)
La multi ani !
sâmbătă, 20 februarie 2016
Constantin Brancusi - dand viata unei pietre...
la
20 februarie
Niciun comentariu:
Etichete:
arta minimalista,
Arta moderna,
arta romaneasca,
artisti romani,
Constantin Brancusi,
La multi ani Constantin Brancusi,
Romania,
sculptura
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu